Viata mea.....
Atâtea primăveri trecură
și-atâtea ierni au viscolit
atâtea nopți mă-ntunecara
și-atâtia zori la viață m-au trezit!

Atâtea lacrimi am vărsat
și-atâtea bucurii am plâns
nu este nimeni vinovat...
ce-a fost frumos acum s-a stins !

Timpul pe loc aș vrea să stea
sau să se-ntoarcă încetișor
să fiu iar lângă mama mea
să nu gândesc că mâine pot să mor!

S-alerg prin parcuri și grădini
să joc șotron o zi întreagă
să fiu mereu cu mulți copii
să-mi fie viață foarte dragă !

Să fiu o dulce domnișoară
cu tineri mulți în jurul meu
să știu cum este prima oară
să fiu mereu...chiar eu !

Să-mi cresc copiii în sănătate
cu dragoste și dor de muncă
să-mi meargă totul că pe roate
și bucurii cu toți s-aducă !

Și-ncet, încet eu am ajus
să n-am pe cine alinta...
toți au venit și toți s-au dus
această este viață mea.....
./. Otopeni