facem dragoste. suntem în afara istoriilor, suntem în afara oricărui pericol. o gheară nevăzută ne caută și ne trage în afară - suntem acei îndrăgostiţi pe care dragostea senilă şi oarbă nu-i mai recunoaşte. facem dragoste, o reinventăm. dăm ocol bisericii de trei ori ca să ne convingem că a fost construită din interior spre afară. fără uşă. cînd plouă peste oraș există un traseu pentru noi printre picături şi ce vine cu dragostea muşcă mai tare decît un cîine turbat dar noi suntem safe, turbarea e un fel de nicolae manolescu ales pe viaţă, cu o istorie critică a literaturii într-o mînă şi un prezervativ în cealaltă.

facem dragoste. suntem în afara istoriilor, culegem aripi în drum spre casă ca niște hansel şi gretel uitați în visare. şi noi ştim că acasă găsim singurătatea de mărimea unui om mare despre care s-a spus că atunci cînd se scufundă în cadă dislocă o cantitate de apă similară întregului gol din univers. şi mai ştim că noi nu ne oprim niciodată în acelaşi moment cu liftul pentru că la noi urcarea sau coborîrea sunt interminabile. şi nu numai atît. e ca atunci cînd erai copil şi-ţi dădeau cu albastru în gît şi-ţi închipuiai că dintr-o singură suflare poţi face un cer mai mare care să învelească cerul să-l protejeze să nu tremure de frig.

facem dragoste. suntem în afara istoriilor și în afara dragostei și facem dragoste cu furie, cu teamă, cu nerv și lene, cu limbile, cu inimile, cu sfîrcurile și subsuorile, facem dragoste fără dragoste ca o conversație între muți. facem o dragoste care face dragostea să pară joc de copii, facem dragoste lîngă care munții care fac dragoste cu cerul, marea cu navigatorii, călătorii interstelari și cosmosul, toate acestea sunt furnici care imită dragostea într-o cutie de chibrituri.

facem dragoste. suntem în afara istoriilor și ne putem scrie viaţa cu un singur cuvînt. de aceea celelalte cuvinte sunt arhipelaguri nelocuite pe care vegetaţii luxuriante închipuie raiuri în aşteptare. te privesc numai în viitor, mă uit la tine de pe steaua polară şi ceea ce văd se va întîmpla peste 400 de ani. suntem ultimele ciocîrlii paradisiace şi mute care fac dragoste fără dragoste și fac arta popescu trecătoare ca vărsatul de vînt. facem dragoste și asta ne lasă semne adînci ce ating pereţii atriilor. obrajii copiilor.

facem dragoste. o ontologie neagră mumificată al cărei organ copulator rămîne în erecţie chiar şi după ce a fost băgat în formol. pe care scrie că tot ce nu e dragostea noastră este imoral şi pervers.