poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-05-01 | |
Turnurile de sticlă, transparența lor aiuritoare,
rece, cu ieșiri bruște, ca firul de argint al poveștilor fără de final, narațiuni golite de substanță credibilă, purtând conflicte mocnite în apele tulburi ale textului, din care se vor ridica la suprafață peștii epici, acele ființe textuale fără nicio memorie, ca niște fumuri de țigară care se risipesc până să apară autorul pufăiturilor misterioase. Începusem de la izvoare. Apa lor transparentă n-avea strălucirea atât de rece a turnurilor. Câmpia, netedă ca în palmă. Aromele florilor de câmp răzbăteau dincolo turnuri. Era o dimineață ca un început. Nu știu de unde apăruseră turnurile acelea, ce căutau acolo. Tu, tinerețe, știi ceva? E vreun rost în toată această semeție? Poate că apele să fi știut ceva, dar tăceau; tăceau și izvoarele lor fără nume. La fel ca ele, peștii sărind în bulboane. Rumoarea apelor nu ne spunea nimic. Zarea devenea tot mai transparentă. Ieșeau roiuri de fluturi, finalizau pregătirile pentru nuntă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate