poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-20 | |
Susură încet izvorul din pădure
Curgând printre pietre și arbuști cu mure, Dinspre cer luminează raze de soare Gălbiorii se arată sub umbre fugare. Cerboaica se duce încet spre pârâu, Un lup o zărește și-i pune gând rău, Apare vânătorul din desiș și-l împușcă Iar pentru o clipă nimic nu mai mișcă. Lupul era foarte sigur pe el, Dar în al vieții neștiut duel, Surprizele pot să apară... Acum ești în viață... și apoi zboară. Cerboaica se sperie și apoi fuge, Prin ce a trecut azi, îi ajunge, Se-oprește în sfârșit sus pe culme, Privind spre cer într-un fel anume. E toamnă și-n frunzișul ruginit, A venit timpul pentru boncănit, Euforia ei se dublează, Apar cerbii când se-nseninează. Mugetul vântului umple pădurea, Boncăne cerbii-n poiană aiurea, Se bat, coarnele trosnesc, se opresc, Se duc unul spre altul și se lovesc. Cerbul dominant e biruitor, A obosit, dar este învingător, Pădurea lucește în mii de culori Când soarele-apare încet dintre nori. Dumnezeu a dat viața pe Pământ Să ascultăm de al Lui cuvânt, Ca niște fiare putem fi vânați, De ce nu trăim împreună, ca frați? Mama Pământ ne dă hrană mereu, Din cer ne păzește chiar Dumnezeu Mama Natură e generoasă... Pentru a fi pace în fiecare casă!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate