poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-17 | |
rămânea marea asta
o lume care primejdios începea nu părea a vrea să se sfârșească un țipăt multiplicat mirosul mult prea sărat... algele... gândul străvezit și inima pe punctul de a se desprinde pradă pescărușilor în trupuri alterați cuvintele intră insidios în semnificație la fiecare jumătate de sens o capcană: îmi țin tâmplele respirația plânsul încerc să nu fiu cea mai vinovată ca-ntr-o hipnoză lumina îmi amestecă glasul printre valuri printre nesfârșite coridoare-ale timpului amprenta chipului trădat – o casă atât de singură! corabia se izbise undeva departe de o poveste în faldurile căreia treptat își pierdea memoria nici urmă de îndoială nici atât de moarte! și totuși eu! cu vârful degetelor de-abia atingând linia fină care desparte cuminte ca-n fața unui pluton de execuție nu mă încumet cu propria viață să-i testez lipsurile gradul de scrupulozitate în spate nisipul sănătos poartă la fel de firesc trupul cochiliilor și dârele sângerii ale tălpilor alergând alergând prea mult să nu se oprească... să vadă copiii înalță zmeie verbele se conjugă obișnuit la prezent și oamenii... oamenii încearcă din răsputeri dramul minuscul de fericire să nu-l piardă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate