să guşti galbenul, să auzi recele,
să vezi săratul, să pipăi vocala, să miroşi rostul;

să treci de la sânge de animal, la carne de om
prin părinţi;

să fii vânzător, brutar şi pâine pentru fraţi;

să imaginezi oglinzi pentru prieteni şi să
oglindeşti prieteni imaginari.

După toate astea, transformă totul
într-un labrador cafeniu;
oamenii vor începe să laude câinele;

atunci, aruncă pixul,
pocneşte din degete blana credinciosului,
croieşte pânză argintie, îmbracă-ţi mireasa,
şi închină-i simţurile.

Apoi,
când pământul va semna sicriul,
întoarce-te cu faţa-n jos
şi taci atât de tare încât
să te audă toată lumea!