poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-04 | |
era chemată di ochii îngrijorați și triști,
strigată di cei suferinzi, plânsul copiilor noaptea, chinuri di nașteri, - cei ce caută lumânarea, într-o zi țața ileana veni la poartă: - moș ion ti-așteaptă, în tăcere ca pentru o naștere aducea apă proaspătă de-și spăla fata, mâinile, picioarele, (urmăream fiece mișcare), pregătea lumânare din ceară de-albini, fir de busuioc învelite-n prosop florat, la plecare, acoperea părul cu-n batic:- stați cuminți, ascultați di sora mai mari. pistruiată cum eram, odată, m-am luat din urma ei îmbrăcată-n rochiță descolorată, agudi negri-n buzunari, sprintenă di picioari săream ca un greier dintr-o buruiană în alta, ba m-ascundeam după o tufă di cucută, ba după alta di liliac, boroscai, tot ce găseam, nu puteam risca, - cumpătată călcă pământul de parcă-l mângâia: - (haidi mamă că moari moș ion, îmi pierdeam răbdarea cu ea) căzută-n urzici, ce să mai zici, intră-n casă, (ceilalți plângeau prin cotloane, sărae), cumva cumva m-am strecurat, simt un aer suspicios, o voce stinsă ”cătișoară, ai venit”, respiră de parcă era tot ce-și dorea de mult timp, - (curiozitatea mea nu intra în decor), ascunsă între două uși de la intrare am călcat pi-un ciocan, o mătură și-un melesteu, în capătul odăii zării ochii buni, strălucire din ape, ca două mărgele dădeau ocol pereților reci, mâinile grele strângeau lumânarea, palmele rozii rămase-n răgaz peste ele,- am văzut-o, am văzut-o avea chip de mireasă, - moș ion a strâns lumânarea cu multă putere, respiră în adânc de mulțumi aerului, a strâns înc-odată cu putere, buzele-i sau întins într-un zâmbet ca la un flăcău chipeș, - ea mireasă, el cel lepădat au plecat, sau dus pe-un oftat, gingașă atingere de pană pe obraz luminat de ceară, (80) pitită între două uși, aud: - Dumnezeu să te odihnească în tihnă, mâna se ridică-n semnul crucii: ” doar atât, cum, nu-i neagră, nu are coasă, coadă, coarne, haine rupte, nu e făcută din piele și oase, chiar dimpotrivă, pare liniștită, cuminte, plictisitor de frumoasă” dezamăgită, am ieșit din ascunzătoare cu mare grijă, (nu de alta da nu-mi doream să afle de ce n-am stat acasă) * la a doua întâlnire, plictisitoarea a venit să mă ea chiar pe mine, avea gust de nămol amestecat cu pești, - udă m-apucă de păr cu o mână, lung s-a uitat în ochi, dojenitoare: - e, obraznic-o, tre să mai crești, haidi, la fugulița ieși din apă, arătă cu degetul mari: - o ei pi-aci, pi huidiță la sănătoasa, maică-ta o făcut ciulama, te-așteaptă, - nu te abate, (11) * a treia oară, pi-un pat de spital, arăta ca o lacrimă leneșă scursă din ochiul fără îndrăzneala plânsului, înconjurat di guri mari și căscate, ochi înlăcrimați, mâna se mișcă a lehamite: - nevoia lui de pământ, (66) * a patra, betty, (93) sare din pat la ora două noaptea, cu o voce de copil: ”mamă, unde este rochia cu buline albastre, mă așteaptă o prietenă, mă duc să mă joc cu ea, să nu mă bați” John, (16), strânge-n mâna stângă un lănțișor de aur cu inimioară: - mă așteaptă, peste pod este ea mă așteaptă tânăra care se joacă, îi iubește, mângâie pi toți laolaltă: ca o mireasă, o lacrimă, ca un copil, o balerină, o floare- gingașă mireasmă de busuioc suspicioasă cuprinsă de-un oftat- dor di lumină din ceară trezește inimile la-nceput di drum
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate