Această poezie nici n-am citito
Și împreună cu prietenii am scrântito
Știu că-i plăcea tovarășului
-Și ce vrei mă de la noi?
Chiar am auzit asta
Prea direct, eu așteptam arta
Dar pe cei mari îi știau bine
C-au băgat frica, în fine
Iar pe cei mici îi păcăleau
Că acei mari nu-i contraziceau
Să vă spunem că e cucernicie, vot
Vrem ca ei, deși sincer eu nu pot
-Eu nu mă las...
- Ca niște păsărele care n-au pas
Asemeni unui popă ce nu știe
Că vocea Domnului poate să vie
De unde aud voce?
Poate de la voi că vreți în lume pace
De la voi că nu vreți arme nucleare
Că vreți să le faceți pluguri de arat ogoare
-Decid, decid...
Desigur nici noi nu vrem genocid
Dar nu vreau să vă ating
Vreau doar să vă conving
Că setea de putere
E mai mare când el poporul: cere, cere
În propria viață v-am lăsat să decideți
Dar vă aduc aminte că o sută doi ani împliniți
-Ce vrei mă de la noi?
Fiți și voi mai moi
Zic în modul bătrânesc
Nu vreau în obiceiul păgânesc
Să nu devină statal
Păgâni pe lic! Nu pot să urce la deal!?
-Hai mă să luptăm!
Nu sunt eu, suntem foarte mulți
Poți glasul mulțimii să asculți
Tu sigur vrei să dai o rezoluție
Dar aici nu e o celebrare, e revoluție
-Ai mă că nu mă ajutați!
Joci defensiv față de mine
Aveai toate avantajele știi bine