poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-06-08 | |
ești mai frumoasă dimineața,
când scrii poeme în cafelele noastre jucându-se cu vorba de acolo îți picură o rouă de cuvânt într-un colosal nemaifost eu iau notițe sărutându-te pe gura hârtiei de cafea penița îți e propria limbă, într-o rostire ciudată-n eter scriu și eu, cu alb de insomnie-n neagra licoare dimineața se oglindește în apele existenței tale, puțin mai către amiază ești mai frumoasă dimineața, îți zic și fug de spaima glasului meu, nu de alta, da' miroase-a amurg când zâmbești de pe chipul tău izvorăște un dumnezeu propriu ținut în tainița inimii tale acolo unde e mereu verde și dimineață împărățind colosală patrie a frumuseții ești mai frumoasă dimineața, născută din noaptea cu demoni strigând către îngeri de ceară să-și topească aripile în soarele zâmbetului tău n-am de zis de tine povestea mormântului, clipele tale erup lava vieții în dimineața rezemată de frumusețea ta în infernală prăbușire a morții departe de rotirea sorilor dimineața asta s-a proptit în nemișcare, te-ai așezat acolo ca o zeiță a nemuririi ci doar lava ochilor tăi mai amintește de trist când plumbul topit peste singurătate se mai ia cu norii la halcă în rest sunt aceleași dimineți de copilărire a clipei fără știre de secunda ce vine
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate