poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-02-16 | |
iată-mă iar în fața ta
zis al plângerii mele prea multe nu am de zis aștept pesah-ul nu știu unde-o să mă prindă ziua de mâine poate Bradford ori Groningen poate debarasat mese ori spălat bolnavi cu demență senilă îngroapă aceste rânduri în tine ca pe-un răvaș cu dorințe în grădina măslinilor astăzi nu vreau decât să-ți mulțumesc pentru că m-ai fost aproape în zilele când credeam că nu se mai poate când puneam semnul egal între viața de-aici și iadul de dincolo iar singurul plan era să-l urmez pe Vasilievici cumpăram cel mai lung fular din oraș testam rezistența copacilor și a grinzilor mă opream rușinat habar n-aveam cum să fac cel mai important lucru tastam pe google cuvinte cheie noduri duble marinărești spânzurare în loc să-mi trimiți gif-uri tâmpite cu hug care sad puppy eyes îmi dădeai șuturi în fund pune-te dracului pe picioare pușcăriile-s pline de condamnați care n-au primit nimic de la viață dar tot se agață de ea ai greșit dar nu suntem suma greșelilor n-ai știut dar am făcut ce mi-ai zis m-am așezat am tras aer în piept și-am scormonit un moment fericit o noapte febrilă ca execuția Romanovilor nu vedeam decât gura ta sculptată de parcă Dumnezeu ar fi scris cu degetul cele zece porunci pe table de piatră chipul tău pe care puteam să-ți văd sufletul cum Veronica vedea chipul Cristosului pe năframă mâncai compot de mere mi-ai zis că nu ți-e bine și că de o săptămână nu poți tolera altceva te-am rugat să faci un efort pentru mine și să încerci puțin o mâncare mai consistentă deși bucuros aș fi acceptat izgonirea din rai dacă tot restul vieții l-aș fi petrecut lângă tine decojindu-ți doar mere te-am pus să promiți că o să ai grijă de tine și că n-o să mori până nu ne vedem da să trăiți ai răspuns pisicește nu cred c-ai fi vrut să mă vezi cum îl imit pe regele Pedro și fac din tine Ines de Castro așa fără viață te-aș fi cărat la braț prin oraș in loc să-ți petreci liniștită somnul de veci iată-mă iar în fața ta zid al plângerii mele ia sufletul meu și-l îngroapă adânc in sufletul tău - grădină a mea cu măslini fă din el columbarium are o mie și una firide care-ți așteaptă cenușa de fiecare dată când arzi și-o iei de la capăt
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate