azi mai beau, atât, că de mâine mă las de fumat
nu te speria, femeie, nu renunț și la viciul de tine,
m-aș sacraliza peste puteri
și prea greu mi-aș mai viețui atunci infernul
încât să scap de latentul suicid din lăuntru de oameni

încă beau, întru procesiunea finalului de a mai fumega păsări
zborul omenesc e doar de a făptui viciu,
năravul are aripile lipite de existență,
sperând a supraviețui, le-oi reteza pe unele de mâine,
rămânând doar în carnalitatea ta

și când te gândești că și îngerii au aripi