poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-01-25 | |
De n-aș avea în lume, de n-aș avea uitarea
Din inimă să-mi spele, cu patos frământarea Aș crede mai mereu că-n viața asta-ntreagă Sunt simplu lut aprins ce nu se mai încheagă. Mă simt un vas topit, o luntre în derivă Ce nu-mi aparțin nici mie, dimpotrivă, Sunt naufragiat pe-o insulă din mare Și clipele mi-s grele și visele amare. Privirea mi-o ridic spre cerul plumburiu E noapte-n mine, Doamne, și nu pot să descriu Cum mi se pare drumul pe care-acum pășesc Ca un etern supliciu ce-n taină-l ispășesc. Și simt în jurul meu o ploaie, o furtună Când norii tot mai negri în jurul meu se-adună Să-mi smulgă chiar din suflet, brutal și odios O ultimă nădejde, aceea în Hristos. Să nu m-abadonezi, să nu mă lași în lume Grămadă de atomi ce-s lepădați anume, Să Te apleci asupră-mi cu dor mistuitor Și să-mi șoptești cu drag: Îți sunt Mântuitor!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate