poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-01-25 | |
Nu mă ştii
Mã recunoşti când eşti tu oracol nescris în univers când primãvara desenează flori cufundată de gânduri petrecute în ger iar inima ta doreşte straie fărã şosete şi-un giulgi în culori Salut, mă ştii? culeg dorinţe, dorinţe de om cu mâini, iar mâinile mele sunt ramuri ajunse la stele ce cad apoi vãzduhuri, pãmânt de oameni, de oameni cu nopţi şi zile culegând dorinţe în sertare secrete,nu iad Mă ştii din declaraţii scrise, lungi, cât toatã lumea mea mai largi decât marea, ce mare, o mare cu dor, iubită de iubirea din ea de largul unui ocean, mă ştii, noi suntem pescăruşii, culegem dorul din dor, hrana, un zâmbet de drag Ce bine, mă ştiai cu mustăţi, vezi,sun rădăcini, nu le taia, lasăle sã zboare, iar tu învaţã să zbori în lumea largã, mai largă decât largul, iar când melancolia mă doare punemã în culori cu multe cute pe faţã pânã când toate ale mele ne ating, ne descoperă, ne fac prieteni.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate