azi nu sunt tristă totuși mă frământ
precum codrul ce-a rămas fără podoabă
dar oricum ar fi codrul rămâne sfânt
speranțe de brad strâng boabă cu boabă.

toamnă cu brumă chiciură și ceață
ai milă de codri nu-i mai chinui
să vibreze-n trunchiuri dragostea de viață
în doine duioase să-i știu dăinui.

lasă-mi crizantemele să mai zâmbească
în zeci de culori să emane splendoare
poartă în petale pronia cerească
le văd degerate și asta mă doare.

fii blândă iarnă cu milă de flori!
de arborii gliei cu tainici fiori.