cărările flămânde calcă lutul
de amintiri citite printre rânduri
priveghi spășit de vreme gonește începutul
în ruginite capete de gânduri


ne lepădam de minți in vieți trecute
pe zori de plumb ne zgribulim seninul
e grea de înțelesuri povara ce ascute
în vena fiecăruia veninul


doar bobul știe năpusti în pâine
ca macul roșu în poteci secrete
robită de putere în prag de azi pe mâine
ascundem iar privirea în portrete