Eu cred că Ființa
e o păpușă de cârpă,
nu de carne
o umplem trăind, ce-i drept
devenind una dintre înfățișările noastre
preumblătoare,
doar atât!
........................................
eu cred că venim pe lume
doar să ne surprindem batrâni
întrebându-ne aproape derutați...
cine-i copilul din oglindă?
și ...incepem încet, încet!
să murim
să ne dresăm emoțiile
și să ne cumințim gândurile,
exact până-ntr-o zi...
când viața
își dă sonorul la minim
și se retrage în sine!
ca o păpușă de cârpă
pierdută-ntr-o pădure de oameni...