poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-07-26 | |
A murit sărmanul negru sub genunchiul greu al „legii”
Și-ncepură prin birouri să se-agite toți ”strategii” ”Dacă nu furăm durerea de la un popor rănit, Dacă nu-l putem convinge că el e cel ce-a greșit, Dacă pentru noi contează c-a lor lacrimi încâ-s vii Atunci noi trăim degeaba, chiar cu spaima de-a muri Hai să le-ngropăm eroii, hai să-i umilim un pic, Hai să le vindem gogoașa că e mare ăla mic, Hai să le scuipăm istoria fiindcă ea a triumfat Și-a făcut din oameni liberi, liberi cu adevărat, Hai să ne impunem vorba și prin ea se ploconește Orice om ce ne ascultă și crezând, ne preaslăvește, Noi, hrănindu-le iluzii cât gândesc și-s încă vii Le furăm identitatea, nu dorința de-a trăi Hai să nu-i lăsăm să spere și să-i denigrăm în bloc, Să le reproșăm o vină care nu o au deloc, Să le doborâm statuia celui ce-a făcut posibil Să existe și să spere, nealiniați penibil, Prea corecți cu propria viață, neîcorporați eroi Mai curând sperând la moarte, ca la viața de apoi!” Dacă lumea e fragilă și nu poate a-nțelege, Ei profită și se-agită, din psihoza lor fac lege Și în neputința noastră ne-au făcut să n-avem glas Doar o voce estompată, este tot ce ne-a rămas!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate