între bine și rău între rai și iad
s-au ridicat case s-au ridicat urbe
apăsată de poveri mi-e teamă să nu cad
pe drumuri cu obstacole și curbe.

pentru unii sunt otravă pentru alții leac
dar nimeni nu-i iubit de lumea întreagă
eu cred în Univers nu mă prefac
armonii de viață de ceruri mă leagă.

cu mirabilă credință cred în Dumnezeu
voința mea e spălată de lacrimi
rugăciuni miruite am adunat mereu
în genunchi am trăit multe patimi.

în fiecare zi nutresc să fiu mai bună
să feresc de tâlhari moștenirea străbună.