Cine te mai stie
Stai singur călător
Pe o margine de taburet incert
Și pe venele ți care singure mai stiu povesti
Pătrunde doar o slaba lumina
De luminare bolnava sticloasa
Ca ochii unei pisici n funebru costum de noapte
Te știe cineva
Trist și palid și îngălbenit de vreme
Cu un aer de copil obscur plutești prin încăperi
Făcând impresii de oameni mari
Tenori,narcotici, abuzivi și slabi de înger
Esti singur
Și singur simți ca iti apune steaua
Și pe lacul lin de moarte
Parca nici n ai vrea
Nicio lacrima sa cada
Sau un surâs patetic
O dragoste prea veche
Inmarmurata n inima ți adânca
Străvezie , rece