poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-21 | |
Comoara era o cameră cu zimți în care nicio răsuflare nu ne înfricoșa.
Comoara m-a văzut când mi-am demolat ultimul proiect de cămin. Comoara mi-a fost aproape când am înțeles cât e de mică lumea. Doar ea mi-a ținut de cald și s-a îngrijit de mine să nu mă pierd în vise. Comoara era o cameră cu zimți în care carboavele de aur sclipeau în lumină artificială. Încăperea în care nu era loc să mori de durere, ci de liniște. Oricum, acolo ai fi putut ști cum e eternitatea unei clipe. Acolo ai fi văzut umbra epoleților prin aripile muștelor. Acolo se plângea de bucurie ca leul în cușcă. Bucuria de a primi bucate de soi fără să prade îl îmblânzește în suflețelul lui de pisică. Comoara era o cameră cu zimți în care nechezau herghelii de fluturi sălbatici, fără a simți necuprinsul primejdios al acestei lumi. Acolo se nășteau vise robuste din cafea selenară Comoara despre care scriu e ascunsă de căutători. Înghițită în cele mai pitorești nelumești solitudini.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate