|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Nodul absenței
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-05 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Singurătatea e ca ploaia, care suie într-asfințit din marea amăruie; din șes, pe care nici țipenie nu e, ea urcă-n ceruri care,-adesea, curg... Și-abia de-acolo cade peste burg. În ore-ambigui plouă; ceru-i mat, străzile, însă, dau s-o ia spre ziuă și-ndrăgostiții, care n-au aflat ce-i dragostea, își iau, mâhniți adio, iar cei ce se urăsc dorm prea aproape unul de altul, în același pat: singurătatea luată fiind atunci de ape. Traducere Șerban Foarță
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate