PE POARTA LARG DESCHIĂ A UNUI CIMITIR, AȘA STA SCRIS...

Pe poarta larg deschisă a unui cimitir
Găsii o poezie scrisă cu tibișir...
Când unii-au vrut s-o șteargă, eu am transcris-o-ndată
Și v-o postez aicea. Priviți-o cum arată:

FRICA DE PIEIREA FINALĂ

Pedeapsa brusc venită-i mai mult ca meritată!
Cine-a potolit TERRA atât de zvăpăiată?
Fără război și sânge, ne-a amuțit cuvântul,
Că-n numai zece zile tăcut e tot Pământul:
N-auzi chelălăială, nici țopăieli, orgie -
Și nu mai vezi distracții, parăzi, nici veselie;
Fug toți, unii de alții, și-au devenit penibili -
Să nu ia sporii morții temuți și invizibili.
Cu răspândiri de fulger, ciuma născută-n China
E cam prin orice țară, dând unii pe-alții vina.
Dacă privești în jururi, observi că totu-i gol...
S-a-nțepenit planeta cu roțile-n nămol!
Sunt toate alandala: comerț, economie,
Slujbe, învățătură - și câte-o să mai fie!...
Doar păsările cântă și-s libere să zboare -
Față de noi natura e chiar nepăsătoare.
Când unii spun: „Răbdaree! Curând va fi iar bine!”
Alții răspund: „Aiurea! Sfârșitul - uite-l: Vineee!”...
De-aceea, vă-ntreb iarăși: „Cine-a schimbat tot, oare?”

Până-mi răspunzi, pe-aicea, v-aștept cu nerăbdare...
N-o să-mi scăpați niciunul plătind prin fugă birul!
Semnez mai jos cu milă. Semnez eu,
CIMITIRUL”.

Glen Ellyn, USA - 21 martie 2020