poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-05 | |
Mă uitam mirat la refluxul mării.
Lăsase în urmă, pe nisip, sute de bucățele aruncate din gândurile tale. Mă aplec și ridic niște trandafiri roșii. Trandafirii ăia trei pe care ți i-am dat când am fost la spectacolul lui Andrei Șerban. Ți-am luat trei pentru că unu era prea puțin iar doi erau ca la mort. Apa se apropie. Ridic o cutie goală de balsam pentru păr. Era cutia pe care ți-am cumpărat-o când mi-ai spus că ai părul ca o mătură roșie. Mi-a ajuns la genunchi. Bag mâna în apă,sap în nisip și găsesc plin de alge și căluți de mare roșii primul "te iubesc" pe care ți l-am spus. Mi-ai spus ca nu am cum să te iubesc, că e mult prea devreme pentru așa ceva. A ajuns până la piept. Bag capul sub apă și sap și mai adânc. Cu greu, găsesc prima poezie pe care ți-am spus-o când ne-am întâlnit: "Zâmbesc" de Cărtărescu. Îmi intră în nări. Văd cu coada ochiului cum plutește, pe lângă mine, sutienul tău roșu pe care l-ai purtat când ai fost la mine și ai zis că nu o sa mai pleci niciodată. Dragostea nu se măsoară în lucruri sau cuvinte, dar chiar și asa, nu trebuia să le arunci.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate