poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1991 .



depresie
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2020-01-12  |     | 



e oră de noapte, oamenii dorm,
ferestrele-s guri de-ntuneric,
luna pe boltă suie sfielnic.
e oră târzie, oamenii dorm.

o stare şuie mă ţine la sân, nu am somn,
de colo-colo, prin casă umblu bezmetic.
ferestrele-s guri de-ntuneric,
e oră de noapte, oamenii dorm.

poet, cu dispensă cum sunt, totuşi încerc
să găsesc o nouă metaforă lunii,
trăsnet, să rup gura lumii...
hai, las-o moale Ioane, îmi zic privind cerul.
bolta îmi pare foaia caietului de desen din şcoala primară,
pe care-am trasat prima oară cu compasul un cerc,
tremurat şi subţire, deasupra copacilor desenaţi
ÅŸi-a copilului cu privirile-n sus.
am spus că e luna plină şi cu acuarela am colorat-o
în alb o ţâră gulbui. fusese, cred, prea udă pensula
că luna mea s-a umflat şi culoarea s-a scurs.
am luat nota cinci.
- puteai să fii mai atent, Ionică mamă, iote ce notă...
- am fost mamă, dar vezi copacii n-au frunze şi luna a plâns.
aÅŸa a crezut copilul de-atunci din desen.
acum o privesc şi-aş vrea s-o întreb... dar ea se ascunde
după o zdreanţă de nor. e ruşinată, îmi zic şi-o înţeleg,
a fost violată, cum să mai dea ochii cu mine?
n-a fost vina ei, ştiu, dar sincer să fiu, după aselenizare
oricât am vrut, n-am mai putut s-o văd ca fecioară, da,
era frumoasă, mă încânta dar ceva, ceva era lipsă...
îi zic lunii: nu mai fi supărată, aşa, s-o mângâi.
degeaba. e adânc deprimată, faţa-i schimbată, parcă-i
bolnavă de icter...
gura lumii e rea: - hei, na, la ea... n-are nici pe naiba,
nici măcar nu-i în eclipsă, se fandoseşte,
e doar în penumbră,
cread-o cine o vrea, pe mine nu mă prosteşte...

azi încă 10.01.2020.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!