poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-11-30 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Fi-mi-ar moartea mea să-mi fie luntre dusă-n veșnicie. Luntrea serii cu urmuze, legănată pe cobuze... Fi-mi-ar moartea dor pe vale, băltăreț pribeag în zale încălțat pe-o stea sfioasă cu botfori de chiparoasă... Lângă fruntea din țărână urcă, Doamne, o fântână; solzi de cer, medalii sparte, ochi ce plâng și după moarte. Somnul pieptului fă-l, Doamne, luminiș de flori cu goarne, gura lunii să-mi sărute crini cu trâmbițe zăcute. Suie-mi umbra, dintre bozii, pom gătit ca voievozii, piersic tânăr și subțire, cu beteală, ca un mire. La cișmea fecior cu glugă să-mi bea lacrima din tiugă. Tinerețea și străinii de pe piept să-mi rupă crinii. Însă roada să mi-o strângă numai dorul și să plângă, cu ochi verzi ca o lumină, cu lungi gene de mezină.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate