poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-11-06 | [Acest text ar trebui citit în francais] | Înscris în bibliotecă de Guy Rancourt Ô lune gracieuse, je me souviens, Que l’an passé, sur cette même colline, Je venais, plein d’angoisse, t’admirer : Et tu pendais alors sur ces bois Que tu éclairais, comme tu le fais maintenant. Mais nébuleux et brouillé par les larmes Qui montaient à mes cils, se montrait À mes yeux ton visage, car tourmentée Était ma vie : et elle l’est, ni ne change, Ô lune, mon amie. Et pourtant il m’est cher, Ce souvenir, et le dénombrement De ma douleur. Oh qu’il est doux, Au temps de la jeunesse, lorsque s’étend encore La voie de l’espérance et qu’est courte la mémoire, De se ressouvenir des choses passées, encore Qu’elles soient tristes, et que l’angoisse dure ! (Giacomo Leopardi, Canti)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate