poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-09-12 | |
La naştere sămânţa morţii încolţeşte-n noi.
Şi-abia născuţi, toţi suntem botezaţi, doar ca să avem un nume pentru moarte, să ne strige. De ce L-ai supărat pe Dumnezeu, Adame, cu foamea ta de viaţă? Ce moştenire blestemată ne-ai lăsat... cei morţi au hotărat destinul celor vii, cei vii, din teama morţii îşi nasc fii, să îi condamne şi pe ei la moarte! De ce ne naştem, Doamne, înfometaţi de viaţă şi-o iubim, când singura menire a vieţii, se pare, ne-ai dat-o să murim? Schimbă, Doamne, sensul vieţii şi naşte-mă bătrân şi abia apoi adu-mă-n floarea tinereţii, când duc în spate a mea ştiinţă, să fiu cu mintea de pe urmă în anii cei frumoşi, să vin din moarte înspre viaţă, să nu mai am în minte frica morţii, să stau încrezător în faţa sorţii si de nimic să nu mă tem. Măcar dă-mi-o pe mama înapoi, să-mi spună basme cu eroi, acolo unde nu-s copii flămânzi şi goi, acolo unde tot ce-i rău dispare, acolo unde toţi se bucură şi moartea moare!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate