poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-08-28 | |
Privește-L în ochi pe Dumnezeul tău
și spune-I, spune-I că soarele nu era perfect atunci, la începuturi, când l-a pus pe cer pentru tine... Tu ai vrut să îl cioplești cu dalta ta într-o formă perfect rotundă, supradumnezeiască, dar l-ai ucis. Din rănile sale curge văpaie pe pământ și pădurile ard. E atât de cald încât toți oamenii au nevoie să meargă la psiholog, să-și descopere în ei depresia și să o arate lumii cu degetul, ca pe o scuză a nefericirii ce crește în ei. Lumea ta este prea frumoasă acum, pentru ca Dumnezeu să mai poată face parte din ea. Omule, ești plin de tristeți într-o lume în care nu poți avea totul, de aceea ai săpat în soare până l-ai găurit și i-ai scos miezul pentru tine, doar pentru tine, pentru a avea... Iar acum, când vezi cu poftă și alte stele, ești captiv în depresia lumii care a pierdut soarele. Omule, L-ai pierdut pe Dumnezeu, dar El nu te-a pierdut pe tine, te așteaptă... tu, să-L cauți, dar nu prea departe, nu în soare, nu în stele, mult mai aproape... în tine.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate