poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Cutia muzicală ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-08-04 | |
sărăcia noastră începe
în dreptul liniilor discontinue acolo unde cu nonşalanţă cosmosul face tabula rasa mizând pe efectul privirii de ansamblu [durerea se conservă sine die în detalii microscopice!] ai zice că e un fel de orizont cerul se desface în franjuri! aici încep şi nesfârşesc monologurile poteca omului singur pe sine cărându-se povara aceasta pentru care niciun sfânt nicio inchiziţie n-au găsit încă rezolvare siluete decolorate se supun mecanic ritualului colectiv dimineţile îşi revendică porţia de articulaţii nervoase uşile se dau parţial/ se intră/ se crede/ se pleacă… iluzia trecerii se măsoară în visele erodate somnul ia în posesie lucidităţile bătrânii din noi au nevoie urgentă de mamă! se ignoră eventuale deraieri de la normalitate într-un gest de revoltă… într-o nebunie pasărea îşi împrăştie aripile şi iată-ne! alunecaţi unul din celălalt incapabili de moarte imposibili în viaţă serile se fac goale nopţile îşi adâncesc aberaţiile o memorie afectivă paroxistică lasă loc suprafeţei plane ca unei amnezii supreme imperfecţiunea este regula în ordine umană
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate