toate cărțile pe care le citesc au trecut prin mine,
au crescut, au înflorit
și au căzut în lume să o facă mai frumoasă
dar lumea nu poate să iasă din stereotipuri sau poate că nu vrea
e mai comod să treci prin aceleași hârtoape
decât să faci potecă nouă
între o naștere și o moarte e doar o viață
plină sau goală dar trăită
petrecută prin deșertul de cenușă
și prin marea lacrimilor
amară ca uitarea
și grea ca istovirea
cerurile se deschid lăsând stelele la fereastră
la fel ca baierele pământului
al cărui plânset se pierde ușor tremurat
nu întotdeauna vasele cu apă
devin vase cu vin scump
iar cuvântul se pierde în lume
neascultat. nedorit.
iubire. adevăr.
pe cât de suficient
pe atât de ineficient