poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-04-18 | |
pe ultima zăpadă am tăiat un puigan de cireş
crescut lângă un gard dintr-o cireaşă scăpată poate din ciocul unui graur motivele erau atuncea beton era destul de vânjos şi nu dădea semne de floare (aşa credeam eu) neplodind de ce să-l mai las în timp mi-ar fi crăpat nearmata temelie de gard... intru în grădină burniţează e frig vântul bate din nord o mare mâhnire simt când îl văd aşa prăbuşit cu ultimele rămăşiţe de sevă în zilele calde ale primăverii anemic ce-i drept dar totuşi a înflorit îl ridic să-l duc la grămada de vreascuri sus îl ţin cu toate puterile recele vânt îl şi mă-ndoaie îi smulge şi-mi aruncă în faţă ploi de petale... vâjâie vântul în toată grădina şi-n crengile lui bocet o fi ori sudalmă un gând mă întreabă ce-ai zice de-ai fi în locul lui şi-n vuiet de vânt parcă aud nenorocitule de ce m-ai ucis... ca o zdreanţă mă simt am ucis o speranţă...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate