Spre mâine-n întrebărilor cocoașă
Erau de umbre jocuri, teatru-n clipe
Era prin sânge-a fi, în glii să țipe
Și o beție-n pietre, uriașă.

Grădini în minți ivind de gând tulipe,
Tu strigi tăceri hârtiei, pe cămașă...
Așa, la vorbă miez în rost te-nfașă
Să-mi tălmăcești în fum de rugă-n pipe.

Fierbinte taină te ducea alături
De nunta cu inel de plumb topit
Și-n liniștea cuvântului cioplit
De celuloză iar vuiau omături.

Grăind neauzit în albe locuri
Enigme duci în șa de echivocuri...