poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-03-21 | |
Între noi a apărut un teren viran tot mai greu de cuprins
Drumul pe care altădată mergeam azi e plin de buruieni Dacă m-aș încumeta mi-aș zgâria nu doar picioarele Ci și mâinile, așa sunt de înalte, ne facem tot una cu ghimpii Ca să mai salvăm câteva cărămizi, da, câteva cărămizi și câteva celule În fond tu asta ai mai rămas: un amestec de sânge și mâl Un bulgăre uscat pe care-l pot sfărâma oricând între degete Să pot îngrășa pământul altui iubit din gunoiul tău Din piept se ridică o tristețe, un puroi care se va sparge curând E tot mai mare și copt și-n fiecare noapte m-apasă la fel de mult Cum mă apăsai tu astă vară cu trupul și-mi spuneai: Ține-ți respirația bine și aruncă-te-n mine Și eu mă aruncam ca de pe o stâncă foarte înaltă Fără să știu cu cine am de-a face, dacă am plasă Sau pur și simplu dacă e o mare foarte adâncă Dar toate astea acum sunt numai poeme scrise prin gări Vreascuri uscate pe un drum oarecare al unei păduri Pe care toată viața ți-ai sădit-o cu grijă în minte Le-ai adunat și le-ai dat foc, acum sunt o scânteie-n fereastră Atât cât are nevoie o casă pe un deal să-și pâlpâie amintirea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate