sunt un călugăr revoluționar născut prea târziu
mă dor rănile fraților căzuți în lupta dezmoșteniților
aș vrea să văd și eu solstițiu rozelor pedante
dar mă umflă plânsul copiilor nenăscuți și fără drum
scriu pe taste direct cu târnăcopul și lopata
care mi-a săpat mormântul înghesuit într-un vers
dorm într-o groapă de leșuri descompuse
niște visători și ei striviți sub grija zilei de mâine
mănânc fast-food alienat plastificat
cânt într-un cor de maici franciscane
mai beau și eu o vodcă periferică
vreau să mă mântuiesc de toate astea
n-am timp să fiu porumbel curcubeu
dărâm lumea cu vorbe gloanțe
trase din revolverul revoltei