Psihologia mulțimii ne-a arătat,
nebunia unită ciclic s-a răzbunat.
Dorința ei neîmplinită a fost să trimită
lumea-n Apocalipsă.
Între timp piticul, atomul cel mic,
a ajuns năzdrăvan, suprem, FOARTE VOINIC.
Cel Tare notă a luat, apoi a zis răspicat:
Îngeri și demoni! Până acum am fost delicat,
oi albe și negre, laolaltă, în stână ați stat.
v-a înbulzit răutatea, cu Natura v-ați pus,
de era să trimiteți Pământu-n apus.
Gata cu gluma!
De mâine, la strungă vă poftesc,
vă dau mătrăgună, vreau să cermălesc.
Nu contează blana, la năravuri vă socot,
de aflu că sunt multe v-ați lins pe bot.
Trai liniștit, dulcegării în viață, tot ce-i dorit
obțineți cu durere, vă pun la tăbăcit!
Cei neatinși de turbă cu albul însemnați,
veți face front de luptă, ca lumea să salvați.
Să nu slăbiți atacul întruna dezbinați,
atrageți în capcane, cu știri debusolați.
Cancan, conflict, corupție din toate picurați.
Ca să nu roadă sacul, hodina le-o luați.
De-or înceta să sufle, de grijă vă absolv,
„legitimă apărare” voi scrie la ceaslov.
Ce te agiți în turmă alb pricăjit?
știu că te roade boala, ești tare necăjit.
Nu pot s-alin durerea, viața să-ți prelungesc,
e treaba zeilor destinul, căci ei îl hărăzesc.
De astfel de lucruri nu pot să m-ating,
chiar dacă muribunzii mâna-mi întind.
Cel mult câte unul, dar rar, pot să-l fac
sfânt pe vecie, poporul să-mpac.
Mileniul e pe sfârșit, linii bune, v-am definit.
Acționați fără milă, aveți jumătate de veac
Vacii Nebune să îi veniți de hac!