Mă întrebam dacă oamenii liberi sunt accesibili
Dacă se opresc să stea cu tine de vorba și să te mângâie
Eu dacă aș fi liberă aș alege să nu fac
Mare parte din lucrurile pe care le fac acum
Eu dacă aș fi liberă nu aș trăi ca o sirenă într-un pahar cu apă
Libertatea de care mă bucur acum
Și cu care nu ezit uneori să mă mândresc
Seamănă cu cea a unui pește într-un borcan închis ermetic
Și aruncat între talazuri
Prin sticla borcanului se văd mii de ochi roșii
Din care tâșnește frustarea unor idealuri marine ratate
Puterea ochilor roșii nu omoară peștii
Îi chinuie scoțându-le mental solzii
Unul câte unul