Cu umbre se-nvelesc mistere-n lege
Deasupra nopții care-n oameni cade
Cu flăcări de-ntuneric să înnoade
Auz ce floare de tăceri culege.
Când moartea fredonează serenade
Pe sub fereastra vieților betege
Eternitatea-n clipe-o să se-nchege
Trăind secunda-n fără de tăgade.

Iubirile așteaptă-n piepturi zile
Cu răcnet mut de sânge sub lumini,
Renașteri din decese puerile.
Iar dragostea de-i gâde-n ochii plini
De-o întristare-n prețuri inutile
Să râzi în alb ce crește prin grădini...