De ce-mi mai vii acum când neputința mă doboară
Și-n ochii mei se-ascunde o-ntreagă mare-n furtună?
Când iubirea mi se zbate in sufletu-mi nebună?
De ce-mi mai vii, te întreb, prezența ta mă omoară.

Când cerul se-negereste și soarele dă s-apună
Moarte, mirosul tău de morgă pe deasupra-mi zboară
Iar sufletu-mi palpită, în infern tăcut coboară
Lăsând în urma-i trupul îmbălsămat in humă.

De unde vii iubire? De ce mă faci să te aștept?
Și să mă atingă moartea cu aripa-i cea neagră
Vino iubire, așează-te pe umărul cel drept.
Mai dă-mi doar o speranță. O viață mai dă-mi întreagă
Și te voi așeza la loc de cinste, la mine-n piept
Că îmi iești iubire, doar tu, pe lume, cea mai dragă.