Sunt iritat, îmi arde-o stea în piept,
e steaua de mare veninoasă
aș vrea să fiu c-un pic mai înțelept,
să n-o aduc la mine acasă.

Ca orbul mă tot masez întruna,
aud ritmic, inima se zbate,
ca un înger zboară din cetate
arsura până atinge luna.

E pace și trece o fanfară,
e una militară-n cadență
parcă simt în mine o absență.

îmi scoate mândră pieptu-n afară,
un tren rapid fluieră în gară,
mă trezesc alt om din somnolență.