mi-e dor să mai ascult al izvorului șipot
să-mi răcoresc obrajii ridați și plânși
regret că am îmbătrâit și nu mai pot
să strâng în suflet toți anii necuprinși.

mi-e dor să revăd prietenii vechi
mi-e dor de anii tinereții mele
când descopeream în zodii amintiri străvechi
despre lună despre soare despre stele.

sunt doar o frunză în arborele vieții
mă lovește vântul mă strivește furtuna
adesea moralul mi-l ridică poeții
imaginând iubirea pentru totdeauna.

sunt floarea umezită de roua dimineții
cu sute de petale și nu mi-e totuna.