|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
￭ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
￭ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
și parcă mai ieri 
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de ana sofian [anarain ]
2018-08-02
| |
soarele se descălțase la ușa pădurii
au tăiat copacii tineri
au tăiat copacii tineri
strigau păsările rămase fără adăpost
și oamenii cărau spre crematorii
trupuri de tineri
vlăguiți de furtuna disperării
nici noi nu știm pe unde ne mai e adăpostul
ridicăm cazemate
și-n ele ne punem cuvântul acasă
ne dau ocol păsări de pradă
încă nu ne scot ochii
ne lasă să zăbovim în lupta asta oarbă
până ce vom rămâne ai nimănui
Dumnezeu împarte pâine și apă
din păcatele noastre
n-a mai rămas nimic
în tranșee
am încălțat soarele cu bocanci de soldat
și l-am lăsat pe front
cu el nimeni nu se ia la trântă
 |
|
|
|
