poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-05-16 | |
Se întâmplă ca oamenii să știe
Să vorbească în peste șase mii de limbi Din peste o sută nouăzeci de țări și astfel Se întâmplă ca oamenii să știe să scrie Poeme despre lumea din jurul lor Și despre lumile din ei Și din alții Despre iubirile lor pierdute Regăsite Și iar pierdute Oamenii știu să scrie despre orice Despre prietenia legată cu ață subțire Care se rupe când dintr-o parte atârnă prea greu Ori despre acea prietenie legată cu nod marinăresc Ce ține și când se răstoarnă Ei Oamenii știu să scrie chiar și despre Ceea ce nu este Nu a fost Și nu va fi Pentru că lor le place să caute Ceva nou Ceva ce nu s-a mai întâlnit și nu se va mai întâlni De fapt oamenii vor să fie unici cu ceva Orice Cât de mic Doar Să fie Numai și numai Al lor Iar dacă nu e să fie Ei știu să își inventeze propriile lumi Oamenii știu să contruiască Munți Și mări Și orașe Cu munți înguști Cu sute de etaje Străzi Cu valuri și valuri De mașini Țări Delimitate Pentru că de fapt Oamenilor Le place să pună bariere Între ei Să fie Ceva Numai și numai al lor Iar cine vrea să intre S-o facă numai cu permisiunea lor Se întâmplă Ca științele exacte Să fie pietre de temelie Ale omenirii Ei Oamenii Știu că E=MC ^2 Ei știu că lumile lor Și ale altora Sunt alcătuite din atomi Protoni Și electroni Neutroni Și spațiu Energie Frecvențe Și vibrații Pentru că De fapt Oamenii iubesc Să despartă Să disece Să caute Să găsească Ceva nemaigăsit Numai al lor Unic Astfel oamenii Și-au dat seama cum să călătorească Prin univers Să părăsească lumea lor Lumile celorlalți În căutare de ceva Nou Se întâmplă ca oamenii Să mai știe și să numere De la 0 La infinit Pentru că ei au nevoie Să țină socoteala Zilelor Cât mai au de trăit Și de murit De fapt Oamenii știu Că le este teamă Să nu se găsească Ceva ca nimic altceva Și de-asta ei Oamenii au învățat cum să-și făurească Lame Cuțite Și pistoale Tunuri Și rachete Și Bombe De fapt oamenii se pricep cel mai bine Să dărâme Să sufoce Munți Și case Orașe Și țări Lumi Și mări Și oceane Iubire Și încredere Virtute Și credință Și vechi Și nou Pentru că de fapt Se întâmplă ca oamenii Să nu știe nimic
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate