poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-23 | |
Te văd mică în această lume,
gura ta sărutând cerul rezemat de povara anilor, iar eu sub o icoană amețitoare de gânduri te privesc tăcut și învins de neputințele atărnându-mi pe oase ca niște vreascuri smulse din inima frigului. Chipul tău copilă, descosând necunoscutul trecerii dintre naștere și atingerea înăbușitoare a dragostei ca o risipă flămândă, zidind rugăciuni fierbinți în zăpadă. Chipul tău, lepădând setea din anotimpul uitării. Dacă trăiești te faci că tremuri ca o lumânare ce dă să se stingă iar ultima ei lumină îți topește întunericul din cameră și te face să îți iubești singurătatea precum ai iubi ultima îmbucătură de viață. În inima mea altă bătaie visând plecarea de pe tărâmul făgăduinței când îmi ascund nefericirea și îmi aplec capul senin manipulând toată adunătura din praf. Mă nasc încet, în taină să descopăr că o să uit într-un final de tine și de toate urmele fericirii, calde încă în ascunzișurile dezarticulate până la sfârșit. Un fel de a iubi în timp ce îți simți sufletul pășind pe singurătate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate