poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1332 .



Divina tragedie
poezie [ ]
(Divina îngrijorare a făuritorilor de neam)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Bibliofilul ]

2018-03-15  |     | 



Mic prolog despre o... „ficțiune ireală” ca toate ficțiunile, deși foarte posibilă în transcendent, căci ea ar vrea să ne trezească puțin la realitate:

    Chiar dacă a trecut mult, mult timp de când marii făuritori ai neamului românesc au plecat cu tristețe din mijlocul nostru, odată ce ei au ajuns DINCOLO, noi cei de aici, avem obligația să nu uităm nicio clipă de dumnealor, de marile lor eforturi, de lupta lor aprigă și, mai cu seamă, de jertfele impresionante depuse de acești părinți ai noștri, de-a lungul secolelor, pentru a crea o națiune română închegată, plină de demnitate și o Românie puternică, liberă și respectată de toate celelalte națiuni.
    Avem convingerea că acești strămoși măreți, de-a lungul anilor și secolelor, s-au bucurat cu toții - cu o sfântă bucurie cerească - de toate progresele făcute de țara lor, dar în același timp, dragii de ei, s-au și întristat de toate etapele lungi de grea suferință din patria lor lăsată în urmă, aici, jos pe rotundul Pământului, sperând necontenit că răul o să treacă... În ultima vreme însă, dată fiind poziția lor îmbogățită de înalta spiritualitate a mediului în care au fost transferați, acești eroi ai noștri, din locul superior unde se află ei acum, văd și înțeleg cu mult mai multă claritate decât noi, tot ce se întâmplă aici pe pământ.  Mai cu seamă, am putut afla că ei s-au arătat deosebit de îngrijorați când au descoperit că un nou val de pericole negre s-a abătut cu mare furie peste România și că aceste amenințăril evoluează într-o continuă și rapidă creștere, ducând spre prăbușirea și chiar spre dispariția națiunii și țării noastre, motiv pentru care sfinții părinți ai bisericii române i-au sfătuit să apeleze de urgență la ajutorul Sfântului Andrei, marele protector divin al Țării noastre. El le-a răspuns cu multă dragoste și a cerut imediat voie de la Mântuitorul Iisus Hristos să adune pe toți marii întemeietori și lideri ai neamului românesc spre a afla părerea lor despre ce se întâmplă în zilele noastre aici, jos pe Plaiul mioritici și dacă ei pot intui care ar fi soluțiile de salvare.
      Mântuitorul l-a îmbrățișat și binecuvântat  pe apostolul Andrei, „primul Lui chemat”, fiind de acord să fie aduși cei mai importanți dintre întemeietori, începând cu cei mai vechi, Burebista și Decebal, ambii însoțiți de preoții lor, Deceneu și Zamolxis. Apoi Creatorul Însuși i-a binecuvântat pe toți acei străbuni și le-a permis întrunirea lor, prezenți în duh, oferindu-le ca locul de adunare să fie cel de la Poarta Raiului.
       Având marea aprobare, apostolul Andrei, marele protector al României,  a lansat chemarea și, pe rând, în jurul lui, cu dragoste și cu evavie, s-au adunat cei mai cinstiți și devotați eroi care, cândva, au făcut ceva măreț pentru țara lor... Prezența era următoarea: întâi au venit întemeietorii statului dac, apoi Gelu, Basarab I și Basarab II, Mirea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, Dragoș Vodă, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Viteaz, Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Ioan de Hunedoara, Carol I, Ferdinand I, Ion Antonescu și regele Mihai I. Au mai fost chemați să asiste și mulți patrioți români care au fost jertfiți în lagărele și închisorile comuniste...
    Apostolul Andrei a precizat că, din când în când, asemenea întruniri vor mai putea avea loc, și i-a rugat pe câțiva din elita invitaților să arate tot ce simt ei în momentul de față despre situația specială prin care trece țara noastră și ce soluții cred ei că ar fi cele mai salvatoare.
    Celor de față, el le-a grăit astfel...

CUVÂNTUL SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI, PROTECTORUL ROMÂNIEI:

Iubiți și vrednici frați, sosiți aici pe rând, pe rând,
Veac după veac, după domnii mai scurte sau mai lungi -
Toți m-ați chemat cu-ngrijorări ce vă apasă-n gând,
Căci sprijin vreți!  Nu-s rugi ca să le-alungi...

Mereu am fost cu voi, ales ca Mare Protector,
Precum pe scoțieni, pe greci și ruși îi protejez,
Dar vreau să-ncep slăvindu-L pe-al meu Mântuitor:
De El depinde totul. El să ne fie crez!

Mărire Ție, Doamne, în cer și pe pământ!
Binecuvântă Țara frumoasă la vedere
Și pe acești din juru-mi ce-i daseră avânt.
Azi Țara lor ajuns-a să plângă cu durere!

Mă bucur de-ntâlnire, să văd a voastre fețe,
Pe toți: pe Mircea, Ștefan - un vodă al salvării;
Și pe Mihai, pe Dragoș și alte vieți mărețe...
Vreau să vorbiți certându-i pe prădătorii Țării,

Căci Dumnezeu v-ascultă și le dă mari pedepse.
Văd ici pe Brâncoveanul, martir iubit de mine,
Pe Cantemir, pe Țepeș, pe Tudor cum fusese,
Pe Basarabi, pe Lupu, pe regi  cu-a lor regine...

Sunt chiar mai mulți, că-i văd pe Lăpușneanu, Rareș,
Și pe Ion Cumplitul... Pe cei zdrobiți ca-n tească,
Iar lângă mine șade-un bătrân zâmbindu-mi galeș -
E Decebal - și-mi cere ca primul să vorbească...

CUVÂNTUL LUI DECEBAL:

Ca primul care pus-am a Țării temelie,
Permite-mi, Sfinte-Andreie, să cer Treimii Sfinte
Să spulbere tâlharii stăpâni pe Românie!
Să-i ardă-n foc! Atâta cer. Și n-am alte cuvinte!

CUVÂNTUL LUI MIRCEA:

Din vale de Rovine, din glia mea cea dragă,
Se-aud numai suspine că Țara-i jefuită
De hoți mai răi ca turcii, mințind o lume-ntreagă
Că ei sunt cârmuirea din toate mai cinstită...

De-aceea, Doamne Sfinte, nu mai răbda păgânii,
Adu-i sub noi să fiarbă-n cazanele cu smoală!
Sfărâmă-le puterea care-a prostit românii
Și dă-le-un domn ca mine, cu spada triumfală!

CUVÂNTUL LUI IOAN VODÃ CEL VITEAZ ȘI CUMPLIT:

La trădători și lacomi averea le-am luat-o!
La Jiliște, turcimea cumplit am biruit-o!
La fel faceți cu-aceia ce Țara ne-au prădat-o!
Puneți în fruntea Țării doar oameni ce-au iubit-o!

CUVÂNTUL LUI ALEXADRU LÃPUȘNEANU:

Dacă dușmanii țării pe mine nu mă vrură,
Atunce io îi vrusem, dar nu prea risipiți,
Ci adunați grămadă, să-i fac chelăitură
Și-o să vă dau rețeta s-o reconstituiți...

CUVÂNTUL LUI VLAD ȚEPEȘ:

O, Doamne, când privirea mi-o-ndrept în jos, spre Țară,
Un tremur mă apucă și nu-mi opresc mânia.
Trei luni de re-ncarnare cu oști de-odinioară,
De-mi dai, rezolv problema în toată România.

Pădurile tăiate de cei din noua clasă,
La venetici vândute, eu le-aș preface-n țepe
Înfipte-n toată șleahta, pe gură să le iasă,
Să vindec Țara Mamă de jeguri și otrepe!

CUVÂNTUL LUI  ȘTEFAN CEL MARE:

Alei, fișiorii mei, cum oari lupta noastră
Ajuns-a di ocarâ în brațe tradatoare?
Cum munții, râuri, grâne, câmpii și Marea-albastră,
Cu bogații gramadă pleacă spre-nstrăinare?

Au, nu cumva așeia șei cari sînt la cârmă
Șî să priefac că-s blajini, că apără mulțâmea
Până obțân votaria, ș-apăi prin leji vă sfârmă?
Cu-nșălășiuni di-așestea prostesc ei saracimea,

Dar vorba-i:  Țara piere , iar io nu-s la răscrușe
Și zî di zî se-nmoaie; vrajmașii-abia așteaptâ:
La răsărit și-apus pândesc să ni-o apușe,
Iar Iudele din țară cu ei-ș fac parti dreaptâ!

Așeasta ni-o fi soarta di stăm cu mâna-n sânuri...
Cu cât noi stăm di jiaba, pi-atât ni cresc barbarii,
Di-așeea chem norodul să scape di hapsânuri,
Să iasă milioane la luptă cu talharii!

CUVÂNTUL LUI DIMITRIE CANTEMIR:

În fruntea Țării noastre vrem lider de cultură,
Să știe multe lucruri din științe a cunoaște:
Bun diplomat să fie! Bun orator la gură...
Altmintrelea, tot „NIHIL,  EX NIHILO” se naște!...

CUVÂNTUL LUI MIHAI VITEAZUL:

Norod al meu din toate oblastiile române
Pe care prima oară eu le-am unit o vreme!
Mă-nfiorez la lacrimi când hoardele stăpâne
Crunt vă dezbină-n două și țara-ntreagă geme...

Ei vă vorbesc de cinste și fură cu toptanul,
Fac legi să-și protejeze și funcții și averea,
Se scaldă-n miliarde și își împart ciolanul.
Cum de nu știți că-n brațe doar voi aveți puterea?

Trezește-te, muntene, voi din Ardeal, Moldova!
Treceți de grabă Prutul, faceți  Unirea Mare
Așa cum eu voisem și cum ni-i scrisă slova,
Căci de-om fi mulți, dușmanii n-ar mai avea scăpare!

SFÂNTUL ANDREI LE RÃSPUNDE:

Frumos vorbirăți, prieteni, cu flăcări în cuvinte!
Toți m-ați convins temeinic că Țara vă e dragă.
Acuma știu mai bine să iau la voi aminte
Și România voastră o simt în mine-ntreagă.

Voi zice păsul vostru și lui Iisus Mesia,
Deși deja El știe tot ce gândiți și spuneți,
Dar nu vreau să vă supăr... Cu toată măreția
Ce o aveți în suflet, în inimi să nu puneți

Vreun duh de răzbunare, de lupte sângeroase,
De țepe și ucideri. Iisus le va respinge.
El vrea o luptă nouă, cu altfel de foloase:
El vrea numai iubire; prin pace veți învinge!

Știu, plângerile voastre sunt drepte. Jos e jale!
Mi-ați spus de România, dar tot așa-i oriunde.
Soluția nu-i răscoala; există altă cale:
Aceasta e CREDINȚA, prin Rugăciuni Profunde...

Doar un minut de-ar sta românii-n toată Țara,
Îngenunchiați cu toții la rugă, toți, deodată,
Ce mari minuni s-ar face: ar înverzi Sahara!
Tot răul, într-o clipă, pe veci o să se-abată!

Dar pân-atunci, veniți aproape, lângă mine,
Îngenunchind alături în timp ce-aprind făclia -
Și să rostim în cor, ca să se-audă bine:
„Binecuvântă, Doamne, de-a pururi, România!”
Amin!

TOȚI ÎNGENUNCHEAZÃ REPETÂND:

„Binecuvântă, Doamne, de-a pururi, România!”

                        Amin!


Glen Ellyn, U.S.A., 14-15 martie 2018

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!