poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-04 | |
(dacă sufletul tău ar putea să cânte,
dar el nu poate decât să spere!) Speranța pe care în suflet o porți Chiar și numai de la ușă până la liftul blocului, Acea speranță îți pune pe față mâinile Construite din nisip Ca să nu vezi valul oceanului ce niciodată Nu se poate sparge Cuțitul care se uită la tine Atunci când, răsucindu-se pe călcâie, Se înnoadă în jurul durerii Și sângele tău de culoarea cântecului Pe care îl beau rănile- Eu, pe lângă toate acestea, nu exist! Aș putea fi confundat cu o cărămidă, Cu o scânteie sau cu unghia ce ușor Se rupe în ușă, Aș putea fi confundat cu ceva care există, Dar, pe lângă toate acestea, eu nu exist. Și tot așa cum se lasă anotimpul, Ca o înserare, încet, pe coapsele vremii, Pe gâtul firav al vieții din tine Se prelinge lacrima transparentă, Lacrima ce fără dorință se naște, Lacrima ce nici nu știe când piere, Lacrima prin care se vede undeva, aproape, În aerul de lângă tine, O inimă îmbrăcată în ghimpi ( Ca să poată sta un trup în jurul ei ) E trupul meu, dar eu nu exist!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate