Mai am cazierul sufletesc curat,
fie că nu m-au prins,
fie că am fost reabilitat,
pentru că știu boroboațele
care m-au mângâiat malefic
până la gloria desnădejdii.
De la anturaj mi s-au tras
toate câștigurile de pierderi!
Am șanse mari să fiu salariat
ca purtător de carisme nedefinite,
în orice lume cu anomalii astenice,
din orice univers sărăcit de vise,
dacă îmi emigrează viața
rămasă șomeră de bucurii și umor.
Perseverent, caut și îndurare ieftină
printre frigidele stele zgârcite,
poate mă angajează
administratorul nepăsării cosmice,
dar cu normă întregă și fără uniformă,
pe perioada eternității absurdului.
Sigur nu am concurență!