Tu vei pune floarea unei lumânări
pe o piatră rece și-un buchet de flori
cu petale roșii sub pomul cu ciori.
Voi privi din ceruri, ascuns după nori,
cum trăiește timpul, păgubit de mine,
cum te poartă soarta prin case străine.
Voi ruga toți sfinții să te aibă-n pază
că mi-ai fost în viața sufletului oază.
Ți-am cerut tristețea să o lași să doarmă,
fericirea fie singura ta dramă
și înțelepciunea cu prudența ei
să îți fie scutul la ce-i rău și vrei.
Voi mai sta în tine printre amintiri
până îmi ia locul alte vii priviri,
că e-n rostul lumii să te fericești
în alaiul lumii în care trăiești.
Tu vei pune floarea peste despărțire
și o lumânare pe stinsa iubire,
eu de bucurie că ai ce-ți dorești
printre îngeri veseli voi spune povești
despre o planetă unde am trăit
printre flori și vise și tu m-ai iubit.