Agonizând justiția,
Un gândăcel proscris
A încercat soluția
De-a invoca un vis.
Având antena ruptă
Pe capul cam curbat
Și-o ceafă cam abruptă
Pe gâtu-i divizat,
Zâmbește, doar c-un dinte
Peste priviri fugare
Și-aruncă lent cuvinte
Cu nonșalanță mare:
Acum, când sunt ceea ce sunt,
Vă cer respect de funcție și cuvânt;
Și ca să fim egali și pe pământ,
Urmați lozinca: Noi respectăm un ideal, dar nu cel sfânt!

Roșu ... 08 februarie 2018