te caut când mă rătăcesc în lumină
prin toate unghiurile întoarse după întâmplări
sub pernă pat umbre sau pungi cu naftalină
în calendare vechi prize defecte
și plasa de sârmă vopsită jumătate
într-o seară cu degete reci

uneori stai acolo lasciv
cu pleoapele închise pe cuvânt
învârtești taburetul
halatul se apleacă după pantofi
ridici bărbia și-mi fixezi gândul
pe peretele galben cu lama cuțitului de care mă tem

irisul în dungi mă împinge
e-atâta gol în spate
gardianul îmi dă o supă și știrile despre vânt
rar îi povestesc avocatului nevoia de tine
apoi ies cu interdicția și de
a te privi prin cubul de sticlă
……

am uitat cine sunt
nu pot să-mi mai adun literele
noaptea îmi prinde gleznele de streșini
îmi închid nasturii din doi în doi
și mă cred liliac albastru
care scrie haiku

19 Ianuarie 2018