poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-27 | |
împungea vântul cu vârful pantofilor ei de lac
tocurile roșii se înfigeau sfidător în zăpadă acum nu mă mai bate nimeni, gândea nici măcar viscolul doar purta palton Prada și fond de ten Mac pe cer, luna se încovoia ca o sirenă cu solzi de aur hmm, un gând o mai bătea totuși căci mai văzuse luna asta cu mult timp în urmă acum însă parcă se zbătea să-și iasă din solzi și zbaterea asta o simțea dedesubt de palton dedesubt de machiaj întreaga lume era la picioarele ei dar luna avea unica podoabă a cărei strălucire n-o mințea toate se sting cândva îi spunea își amintea acum când a mai văzut-o când o fetiță cu picioarele goale trecea prin zăpadă o împungea viscolul cu vârful pantofilor săi de ger tălpile ei roșii se vârau tremurător în zăpadă acum o să mă bată toți, gândea doar nu făcuse nici un bănuț toată ziua cât își dorea un vrej de zăpadă pe care să se cațere spre lună s-ar fi urcat până acolo cu ultimele puteri să-i smulgă măcar un solz de aur sau mai bine să adoarmă pe leagănul ei era la picioarele unei lumi întregi cumva zăpada îi era unicul prieten dintre dușmani doar ea o simțea glasu-i părintește urechea-i bătea totul se topește cândva
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate